sușă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SÚȘĂ, sușe, s. f. (
Livr.) Origine, sursă. ♦ (
Med.) Proveniență a unei culturi de microbi; tulpină. – Din
fr. souche.sușă (Dicționar de neologisme, 1986)SÚȘĂ s.f. (
Franțuzism) Origine, sursă. ♦ (
Med.) Proveniență a unei culturi de (infra) microbi; tulpină. [< fr.
souche].
sușă (Marele dicționar de neologisme, 2000)SÚȘĂ s. f. 1. origine, sursă. 2. (med.) proveniență a unei culturi de (infra)microbi; tulpină. (< fr.
souche)
sușă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)sușă f. matca unui registru cu chitanțe (= fr.
souche).
sușă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SÚȘĂ, sușe, s. f. (
Livr.) Origine, sursă. ♦ (
Med.) Proveniență a unei culturi de microbi; tulpină. — Din
fr. souche.