stănoagă - explicat in DEX

stănoagă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STĂNOÁGĂ, stănoage, s. f. (Tipogr.) Raft în formă de pupitru pe care se așază casetele de litere când se culege un text. – Refăcut din stănoage (pl. lui stănog).

stănoagă
STĂNOÁGĂ, stănoage, s. f. Băncuță în fața curții țărănești, la șosea.

stănoagă
STĂNOÁGĂ, stănoage, s. f. (Reg.) Bară de lemn ce delimitează un podeț sau separă animalele în grajd.

stănoagă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
stănoágă (raft pentru litere/bară de lemn) s. f., g.-d. art. stănoágei; pl. stănoáge

stănoagă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STĂNOÁGĂ, stănoage, s. f. (Tipogr.) Raft în formă de pupitru pe care se așază casetele de litere când se culege un text. — Refăcut din stănoage (pl. lui stănog).