studențime - explicat in DEX

studențime (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STUDENȚÍME s. f. Totalitatea studenților; mulțime de studenți. – Student + suf. -ime.

studențime (Dicționar de neologisme, 1986)
STUDENȚÍME s.f. Totalitatea studenților; mulțime de studenți. [< student (pl. studenți) + -ime].

studențime (Marele dicționar de neologisme, 2000)
STUDENȚÍME s. f. totalitatea studenților; mulțime de studenți. (< student + – ime)

studențime (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
studențíme s. f., g.-d. art. studențímii

studențime (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
studențime f. studenții din școalele înalte.

studențime (Dicționaru limbii românești, 1939)
*studențíme f. (d. student). Totalitatea studenților.

studențime (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STUDENȚÍME s. f. Totalitatea studenților; mulțime de studenți. — Student + suf. -ime.