studenție - explicat in DEX

studenție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STUDENȚÍE s. f. Stare, viață de student; timp în care cineva este student. – Student + suf. -ie.

studenție (Dicționar de neologisme, 1986)
STUDENȚÍE s.f. Timpul cât cineva este student; stare, viață de student. [Gen. -iei. / < student (pl.studenți) + -ie].

studenție (Marele dicționar de neologisme, 2000)
STUDENȚÍE s. f. timpul cât cineva este student; stare, viață de student. (< student + -ie)

studenție (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
studenție, studenții s. f. (intl.) prima condamnare penală a unui infractor.

studenție (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
studențíe s. f., art. studențía, g.-d. art. studențíi, art. studențíei

studenție (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STUDENȚÍE s. f. Stare, viață de student; timp în care cineva este student. — Student + suf. -ie.