strădui - explicat in DEX

strădui (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STRĂDUÍ, străduiesc, vb. IV. Refl. A depune multe eforturi ca să realizeze ceva; a se sili, a se căzni. – Din sl. stradati.

strădui (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
străduí (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se străduiéște / se strắduie, imperf. 3 sg. se străduiá; conj. prez. să se străduiáscă / să se strắduie

strădui (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STRĂDUÍ, străduiesc, vb. IV. Refl. A depune multe eforturi ca să realizeze ceva; a se sili, a se căzni. [Prez. ind. și: strắdui] — Din sl. stradati.

străduì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
străduì v. a-și da silință mare, a se sârgui mult. [Slav. STRADAVATI, a suferi].