strunji - explicat in DEX

strunji (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STRUNJÍ, strunjesc, vb. IV. Tranz. A prelucra un material cu ajutorul strungului; a da la strung; a struji, a strungări. – Din strung.

strunji (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
strunjí (a ~) (a prelucra la strung) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strunjésc, imperf. 3 sg. strunjeá; conj. prez. 3 să strunjeáscă

strunji (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STRUNJÍ, strunjesc, vb. IV. Tranz. A prelucra un material cu ajutorul strungului; a da la strung; a struji, a strungări. — Din strung.