gestaltism (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)GESTALTÍSM (‹
fr.; {i}
germ. Gestalt „structură”) [gheștaltism]
s. n. Concepție în psihologia
sec. 20 elaborată de M. Wertheimer, W. Köhler, K. Koffka, K. Lewin, care accentuează principiul integralității și structuralității fenomenelor psihice, faptul că ele au un caracter global, neputând fi reduse la o simplă însumare a elementelor componente.
G. a apărut ca o reacție față de
behaviorism. A influențat și alte domenii ale științei (lingvistica structurală, fiziologia, fizica ș.a.).
Sin. structuralism psihologic.