stropși (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)STROPȘÍ, stropșesc, vb. IV.
1. Tranz. (
Pop.) A zdrobi, a sfărâma călcând în picioare. ♦ A strivi, a zdreli. ♦ A prăpădi, a nimici.
2. Tranz. (
Pop.) A stâlci pe cineva în bătaie. ♦
Fig. (
Fam.) A poci, a deforma, a schimonosi, a stâlci cuvintele (în pronunțare sau în scris).
3. Refl. (
Pop. și
fam.) A se răsti la cineva (încruntându-se); a se burzului, a se oțărî.
4. Tranz. (
Pop.; despre boli) A cuprinde, a lovi pe cineva pe neașteptate. –
Cf. bg. strošvam.