streșină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)STRÉȘINĂ s. f. v. streașină.streșină (Dicționaru limbii românești, 1939)stréșină (est) și
streáșină (vest) f., pl.
streșinĭ (nsl.
štresina; d. vsl.
strĭeha, acoperemînt, streșină; sîrb.
nastrešnica, streșină). Prelungirea acoperemîntuluĭ ca să apere și maĭ bine casa de ploaĭe. – Și
strășină (Munt. Pt.):
țurțurĭ la ștrășină (ChN. 14 și 79),
clădăriĭ de coarnă supt strășinĭ (Sov. 199 și 218).
streșină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)STRÉȘINĂ s. f. v. streașină.