strateg - explicat in DEX

strateg (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STRATÉG, strategi, s. m. 1. Comandant militar în unele cetăți ale Greciei antice; fiecare dintre cei zece magistrați supremi ai Atenei, aleși pe o durată de un an. 2. Comandant de oști, bun cunoscător al strategiei. – Din fr. stratège, lat. strategus.

strateg (Dicționar de neologisme, 1986)
STRATÉG s.m. 1. Titlu dat generalilor care aveau conducerea treburilor militare în vechea Atenă. 2. Comandant de oști cunoscător al strategiei. [Cf. fr. stratège, lat. strategus, gr. strategos < stratos – armată, ago – a conduce].

strateg (Marele dicționar de neologisme, 2000)
STRATÉG s. m. 1. (în Grecia antică) general, comandant al unui polis; fiecare din cei 10 magistrați supremi ai Atenei, aleși pe un an. 2. comandant de oști cunoscător al strategiei. 3. cel care conduce cu competență un oarecare număr de operații, care se descurcă cu abilitate în anumite situații politice. (< fr. stratège, lat. strategus, gr. strategos)

strateg (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
stratég (-gi), s. m. – Comandant de oști. Fr. stratège. Este dubletul lui stratig, s. m. (general), din gr. στρατηγός, sec. XVII, înv., der. arhistratig, s. m. (generalisim), înv. din gr. ἀρχιστρατηγός. – Der. strategie, s. f., din fr. stratégie; strategic, adj., din fr. stratègique; stratagemă, s. f., din it. stratagemma, sec. XVIII, la Șincai.

strateg (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
stratég s. m., pl. stratégi

strateg (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
strateg m. general priceput în strategie.

strateg (Dicționaru limbii românești, 1939)
*stratég m. (vgr. strategòs, d. stratós, armată, și ágo, duc, conduc). General (căpitan) distins. V. voĭevod.

strateg (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STRATÉG, strategi, s. m. 1. (în Grecia antică) Comandant militar al unui polis; fiecare dintre cei zece magistrați supremi ai Atenei, aleși pe o durată de un an. 2. Comandant de oști, bun cunoscător al strategiei. — Din fr. stratège, lat. strategus.