stopat - explicat in DEX

stopat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STOPÁT¹ s. n. Faptul de a stopa¹; stopare¹. – V. stopa¹.

stopat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STOPÁT², -Ă, stopați, -te, adj. (Despre țesături rupte sau rărite) Reparat prin țesere fină. – V. stopa².

stopat (Dicționar de neologisme, 1986)
STOPÁT s.n. Acțiunea de a stopa² și rezultatul ei; stopaj. [< stopa].

stopat (Marele dicționar de neologisme, 2000)
STOPÁT s. n. faptul de a stopa; stopare², stopaj. (< stopa)

stopat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STOPÁT¹ s. n. Faptul de a stopa²; stopare². — V. stopa².

stopat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STOPÁT², -Ă, stopați, -te, adj. (Despre țesături rupte sau rărite) Reparat prin țesere fină. — V. stopa².