stenobiont - explicat in DEX

stenobiont (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STENOBIÓNT, -Ă, stenobionți, -te, adj. (Despre unele animale) Care suportă doar variații limitate ale factorilor de mediu. [Pr.: -bi-ont] – După fr. sténobiote.

stenobiont (Dicționar de neologisme, 1986)
STENOBIÓNT, -Ă adj. (Despre animale) Care suportă doar variații limitate ale factorilor de mediu. [Pron. -bi-o-. / < fr. sténobiote, cf. gr. stenos – strâns, bios – viață].

stenobiont (Marele dicționar de neologisme, 2000)
STENOBIÓNT s. n. organism animal sau vegetal care suportă variații limitate ale factorilor de mediu. (după fr. sténobionte)

stenobiont (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
stenobiónt (-bi-ont) adj. m., pl. stenobiónți; f. stenobióntă, pl. stenobiónte

stenobiont (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STENOBIÓNT, -Ă, stenobionți, -te, adj. (Despre organisme) Care suportă doar variații limitate ale factorilor de mediu. [Pr.: -bi-ont] — După fr. sténobiote.