stefanit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)STEFANÍT s. n. Sulfură dublă naturală de stibiu și argint. – Din
fr. stéphanite.stefanit (Dicționar de neologisme, 1986)STEFANÍT s.n. Sulfură dublă naturală de stibiu și argint. [< fr.
stéphanite].
stefanit (Marele dicționar de neologisme, 2000)STEFANÍT s. n. sulfură dublă naturală de stibiu și argint. (< fr.
stéphanite)
stefanit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)stefanít s. n.stefanit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)STEFANÍT s. n. Sulfura dublă naturală de stibiu și argint. — Din
fr. stéphanite.