steatoză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)STEATÓZĂ, steatoze, s. f. Degenerare a unui țesut sau organ provocată de invadarea lui cu grăsimi. [
Pr.:
ste-a-] – Din
fr. stéatose.steatoză (Dicționar de neologisme, 1986)STEATÓZĂ s.f. Degenerescență a unui țesut sau organ, cauzată de invadarea lui cu grăsimi. [< fr.
stéatose].
steatoză (Marele dicționar de neologisme, 2000)STEATÓZĂ s. f. degenerare a unui țesut sau organ, prin depunerea masivă de grăsime. (< fr.
stéatose)
steatoză (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)steatóză (ste-a-) s. f.,
g.-d. art. steatózei; pl. steatózesteatoză (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)STEATÓZĂ, steatoze, s. f. Degenerare a unui țesut sau organ provocată de invadarea lui cu grăsimi. [
Pr.:
ste-a-] — Din
fr. stéatose.