staționa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)STAȚIONÁ, staționez, vb. I.
Intranz. (Despre vehicule, trenuri, nave etc.) A sta câtva timp într-un loc (de pe traseu), așteptând suirea și coborârea pasagerilor, încărcarea și descărcarea mărfurilor etc.,
p. ext. (despre oameni) a se opri câtva timp într-un loc. [
Pr.:
-ți-o-] – Din
fr. stationner.