stânjenit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)STÂNJENÍT, -Ă, stânjeniți, -te, adj. Stingherit, jenat; intimidat, încurcat. ♦ Care exprimă, trădează stinghereală, jenă, sfială, încurcătură. [
Var.: (
pop.)
stânjinít, -ă adj.] –
V. stânjeni.