stanjenit - explicat in DEX

stânjenire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STÂNJENÍRE, stânjeniri, s. f. Faptul de a (se) stânjeni. ♦ Sfială, jenă, ezitare. [Var.: (pop.) stânjiníre s. f.] – V. stânjeni.

Alte cuvinte din DEX

STANJENIRE STANJENI STANJENEL « »STANJENITA STANJENITOR STANJENIU

Dictionar Englez Roman | Dictionar Roman Englez | Dictionar Francez Roman | Dictionar Roman Francez | Dictionar German Roman | Dictionar Roman German
Dictionar Italian Roman Dictionar Roman Italian | Dictionar Spaniol Roman | Dictionar Roman Spaniol | Dictionar Olandez Roman | Dictionar Roman Olandez
Dictionar Rus Roman | Dictionar Roman Rus | Dictionar Turc Roman | Dictionar Roman Turc