spongier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SPONGIÉR, spongieri, s. m. (La plural) Încrengătură de animale nevertebrate cu corpul alcătuit dintr-o rețea compactă de fibre elastice și rezistente; (și la
sg.) animal care face parte din această încrengătură. [
Pr.:
-gi-er] – Din
fr. spongiaires.spongier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)spongiér (-gi-er) s. m.,
pl. spongiérispongier (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SPONGIÉR, spongieri, s. m. (La plural) încrengătură de animale nevertebrate cu corpul alcătuit dintr-o rețea compactă de fibre elastice și rezistente; (și la
sg.) animal care face parte din această încrengătură. [
Pr.: -
gi-er] — Din
fr. spongiaire.