spoială (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SPOIÁLĂ, spoieli, s. f. Faptul de
a (se) spoi; spoit
1, văruială. ♦ (
Concr.) Strat protector cu care se acoperă suprafața unui obiect. ♦
Fig. Însușire superficială a unor maniere civilizate, a unor noțiuni de cultură etc.; pospăială. ♦ (
Peior.) Fard. [
Pr.:
spo-ia-] –
Spoi +
suf. -eală.