spirai (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SPIRÁI, spiraiuri, s. n. Capac cu geamuri construit în puntea unei nave (uneori înclinat și protejat cu grilaje), care servește la luminat și la aerisit. – Din
it. spiraglio.spirai (Dicționar de neologisme, 1986)SPIRÁI s.n. Mică fereastră orizontală în puntea navei pentru luminat și aerisire. [Pl.
-iuri. / < it.
spiraglio].
spirai (Marele dicționar de neologisme, 2000)SPIRÁI s. n. mică fereastră orizontală în puntea navei, pentru luminat și aerisire. (< it.
spiraglio)
spirai (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)spirái s. n.,
pl. spiráiurispiraĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)spiráĭ n., pl.
urĭ (it.
spiraglio, fr.
soupirail).
Mar. Capac cu geamurĭ care acopere o deschizătură făcută p. a lumina interioru uneĭ corăbiĭ.
spirai (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SPIRÁI, spiraiuri, s. n. Capac cu geamuri construit în puntea unei nave (uneori înclinat și protejat cu grilaje), care servește la luminat și la aerisit. — Din
it. spiraglio.