spinos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SPINÓS, -OÁSĂ, spinoși, -oase, adj. 1. (Despre plante) Cu spini
1; ghimpos; (despre locuri, terenuri) pe care cresc plante cu spini
1.
2. Fig. Care prezintă dificultăți; greu de parcurs, greu de efectuat; aspru. ♦
Fig. Complicat, dificil. –
Spin1 +
suf. -os.spinos (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)spinós, spinoásă, adj. (înv.) care aparține coloanei vertebrale; spinal.
spinos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)spinós adj. m.,
pl. spinóși; f. spinoásă, pl. spinoásespinos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)spinos a.
1. plin de spini;
2. fig. plin de greutăți:
carieră spinoasă. [Lat. SPINOSUS].
spinos (Dicționaru limbii românești, 1939)spinos, -oásă adj. (d.
spin; lat.
spinosus, fr.
épineux). Ghimpos, țepos, cu mulțĭ spinĭ:
copac spinos. Fig. Plin de greutățĭ:
carieră spinoasă.spinos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SPINÓS, -OÁSĂ, spinoși, -oase, adj. 1. (Despre plante) Cu spini
1; ghimpos; (despre locuri, terenuri) pe care cresc plante cu spini
1.
2. Fig. Care prezintă dificultăți; greu de parcurs, greu de efectuat; aspru. ♦
Fig. Complicat, dificil. —
Spin1 +
suf. -
os.