spinel - explicat in DEX

spinel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SPINÉL, spineli, s. m. Minereu de magneziu cristalizat în sistemul cubic, divers colorat, cu luciu sticlos și duritate mare, cu varietăți folosite ca pietre prețioase. – Din fr. spinelle.

spinel (Dicționar de neologisme, 1986)
SPINÉL s.m. Aluminat natural de magneziu, mineral cristalizat de culoare roșie, galbenă, albastră sau verde, folosit ca piatră prețioasă. [< fr. spinelle].

spinel (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SPINÉL s. m. minereu de magneziu, cristalizat, de culoare roșie, galbenă, albastră sau verde, piatră prețioasă. (< fr. spinelle)

spinel (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
spinél s. m., pl. spinéli

spinel (Dicționaru limbii românești, 1939)
*spinél n., pl. e (fr. spinelle, m., d. it. spinello). Min. Un fel de rubin roș închis, oxid de aluminiŭ și magneziŭ (Al₂ O₃ Mg O).

spinel (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SPINÉL, spineli, s. m. Minereu de magneziu cristalizat în sistemul cubic, divers colorat, cu luciu sticlos și duritate mare, cu varietăți folosite ca pietre prețioase. — Din fr. spinelle.