spațial (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SPAȚIÁL, -Ă, spațiali, -e, adj. Care ține de spațiu, privitor la spațiu, din spațiu. ♦
Cabină spațială = capsulă cosmică. ♦
Spec. Referitor la spațiul cosmic, interplanetar. [
Pr.:
-ți-al] – Din
fr. spatial.spațial (Dicționar de neologisme, 1986)SPAȚIÁL, -Ă adj. 1. Referitor la spațiu. ♦ Referitor la proprietățile figurilor din spațiu.
2. Cabină spațială = capsulă cosmică (v.
cabină). [Pron.
-ți-al. / cf. fr.
spatial].
spațial (Marele dicționar de neologisme, 2000)SPAȚIÁL, -Ă adj. 1. referitor la spațiu. ◊ referitor la proprietățile figurilor din spațiu. 2. cabină ~ă = capsulă cosmică. (< fr.
spatial)
spațial (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)spațiál (-ți-al) adj. m.,
pl. spațiáli; f. spațiálă, pl. spațiálespațial (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SPAȚIÁL, -Ă, spațiali, -e, adj. Care ține de spațiu, privitor la spațiu, din spațiu. ◊
Cabină spațială = capsulă cosmică. ♦
Spec. Referitor la spațiul cosmic, interplanetar. [
Pr.: -
ți-al] — Din
fr. spațial.