șpăcluială (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȘPĂCLUIÁLĂ, șpăcluieli, s. f. 1. Faptul de
a șpăclui. 2. Strat subțire de ipsos sau de chit care se aplică pe tencuială sau pe lemnărie cu ajutorul șpaclului. [
Pr.:
-clu-ia-] –
V. șpăclui.