spânzui - explicat in DEX

spânzui (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SPÂNZUÍ, spânzuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A trata cu spânz un animal bolnav. [Var.: spânțuí vb. IV] – Spânz + suf. -ui.

spânzui (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
spânzuí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. spânzuiésc, imperf. 3 sg. spânzuiá; conj. prez. 3 să spânzuiáscă

spânzui (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SPÂNZUÍ, spânzuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A trata cu spânz un animal bolnav. [Var.: spânțuí vb. IV] — Spânz + suf. -ui.