sovietic - explicat in DEX

sovietic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SOVIÉTIC, -Ă, sovietici, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din populația de bază a Uniunii Sovietice sau era originară de acolo. 2. Adj. Care aparținea Uniunii Sovietice sau sovieticilor (1), privitor la Uniunea Sovietică sau la sovietici, originar din Uniunea Sovietică. ♦ Care aparținea sovietelor, privitor la soviete; propriu sovietelor. [Pr.: -vi-e-] – Din fr. soviétique.

sovietic (Dicționar de neologisme, 1986)
SOVIÉTIC, -Ă adj. 1. Referitor la Uniunea Sovietică. 2. Care se referă la soviete; propriu sovietelor. // s.m. și f. Locuitor al Uniunii Sovietice. [Pron. -vi-e-. / cf. fr. soviétique].

sovietic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SOVIÉTIC, -Ă I. adj. referitor la fosta Uniune Sovietică, la soviete. II. s. m. f. cetățean al fostei Uniuni Sovietice. (< fr. soviétique)

sovietic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
soviétic (-vi-e-) adj. m., s. m., pl. soviétici; adj. f., s. f. soviétică, pl. soviétice

sovietic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
sovietic a. ce ține de soviet: regim sovietic.

sovietic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SOVIÉTIC, -Ă, sovietici, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din populația fostei URSS sau era originară de acolo. 2. Adj. Care aparține fostei URSS sau sovieticilor (1), privitor la fosta URSS ori la sovietici. ♦ Care aparținea sovietelor, privitor la soviete; propriu sovietelor. [Pr.: -vi-e-] — Din fr. soviétique.

sovĭetic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*sovĭétic, -ă adj. (d. sovĭet). De sovĭete: guvern sovĭetic.