sositor - explicat in DEX

sositor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SOSITÓR, -OÁRE, sositori, -oare, adj. (Rar) Care sosește, care vine, ajunge undeva. ◊ Bob sositor = bob (folosit în ghicitul cu bobii) care cade stingher în partea dreaptă a ciurului și care este socotit că prevestește sosirea cuiva; p. ext. musafir care sosește pe neașteptate. – Sosi + suf. -tor.

sositor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sositór (pop.) adj. m., pl. sositóri; f. sg. și pl. sositoáre

sositor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SOSITÓR, -OÁRE, sositori, -oare, adj. (Pop.) Care sosește, care vine, ajunge undeva. ◊ Bob sositor = bob (folosit în ghicitul cu bobii) care cade stingher în partea dreaptă a ciurului și care este socotit că prevestește sosirea cuiva; p. ext. musafir care sosește pe neașteptate. — Sosi + suf. -tor.