sorocire - explicat in DEX

sorocire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SOROCÍRE, sorociri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a soroci și rezultatul ei; soroceală. – V. soroci.

sorocire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sorocíre (înv., pop.) s. f., g.-d. art. sorocírii; pl. sorocíri

sorocire (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SOROCÍRE, sorociri, s. f. (înv. și pop.) Acțiunea de a soroci și rezultatul ei; soroceală. — V. soroci.