sorcoveală(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SORCOVEÁLĂ,sorcoveli, s. f. Faptul de a sorcovi; sorcovit. – Sorcovi + suf. -eală.
sorcoveală(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) sorcoveálă s. f., g.-d. art. sorcovélii; pl. sorcovéli
sorcoveală(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SORCOVEÁLĂ,sorcoveli, s. f. Faptul de a sorcovi; sorcovit. — Sorcovi + suf. -eală.