sorbire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SORBÍRE, sorbiri, s. f. Acțiunea de
a sorbi și rezultatul ei; sorbit, sorbitură. –
V. sorbi.sorbire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sorbíre s. f.,
g.-d. art. sorbírii; pl. sorbírisorbire (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SORBÍRE, sorbiri, s. f. Acțiunea de
a sorbi și rezultatul ei; sorbit, sorbitură. —
V. sorbi.