sonicitate - explicat in DEX

sonicitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SONICITÁTE s. f. Ramură a mecanicii care se ocupă cu transmiterea prin vibrații și prin unde elastice longitudinale a energiei sau a puterii mecanice în masa corpurilor lichide și a corpurilor solide. – Sonic + suf. -itate.

sonicitate (Dicționar de neologisme, 1986)
SONICITÁTE s.f. Ramură a fizicii care se ocupă cu transmiterea energiei mecanice în fluide prin vibrații elastice care se propagă în masa acestora. [Pl. -tăți. / < sonic + -itate].

sonicitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SONICITÁTE s. f. ramură a fizicii care studiază transmiterea energiei mecanice în fluide prin vibrații elastice ce se propagă în masa acestora. (< sonic + -itate)

sonicitate (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
SONICITÁTE (‹ fr. {i}) s. f. Disciplină tehnică al cărei obiect de studiu îl constituie transmiterea energiei mecanice prin intermediul vibrațiilor și al undelor elastice în masa lichidelor sau a solidelor; are aplicații în sondajul de mare adâncime, în construcția sistemelor de transmisie pe avioane și nave etc. Creatorul s. este omul de știință român (George) Gogu Constantinescu (1912).

sonicitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sonicitáte s. f., g.-d. art. sonicitắții

sonicitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*sonicitáte f. (d. sonic). Fiz. Proprietatea compresibilitățiĭ lichidelor pin producerea unor unde care daŭ o mare energie mecanică. Știința acesteĭ propietățĭ. Această știință a fost creată în 1913 de Românu Gheorghe Constantinescu, inginer de la școala de poduri și șosele din București stabilit în Anglia. Pin sonicitate se poate transmite energia de la un loc la altu, se poate acumula energia, se pot face motoare, se poate realiza artileria fără explozive, fără lumină și fără zgomot și se poate produce căldură și lumină. Perspectivele eĭ practice sînt colosale. V. electricitate.

sonicitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SONICITÁTE s. f. Disciplină tehnică care se ocupă cu transmiterea prin vibrații și prin unde elastice longitudinale a energiei sau a puterii mecanice în masa corpurilor lichide și a corpurilor solide. — Sonic + suf. -itate.