somnie(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SOMNÍE s. f. (Rar) Somnolență. – Somn2 + suf. -ie.
somnie(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) somníe (rar) s. f., art. somnía, g.-d. somníi, art. somníei
somnie(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SOMNÍE s. f. (Rar) Somnolență. — Somn2 + suf. -ie.