somitate - explicat in DEX

somitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SOMITÁTE, somități, s. f. Persoană care se bucură de un mare prestigiu pentru merite deosebite într-un anumit domeniu de activitate. – Din fr. sommité.

somitate (Dicționar de neologisme, 1986)
SOMITÁTE s.f. Om cu renume mare, capacitate necontestată într-un anumit domeniu de activitate. [< fr. sommité, cf. lat.t. summitas].

somitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SOMITÁTE s. f. persoană cu renume, cu capacitate necontestată într-un anumit domeniu de activitate. (< fr. sommité)

somitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
somitáte s. f., g.-d. art. somitắții; pl. somitắți

somitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*somitáte f. (fr. sommité, d. lat súmmitas, -átis, culme, vîrf d. summa, suma). Celebritate, savant: somitățile medicale.

somitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
somitate f. se zice de persoanele eminente într’o ramură a științei.

somitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SOMITÁTE, somități, s. f. Persoană de mare prestigiu, autoritate necontestată într-un anumit domeniu de activitate. — Din fr. sommité.