solo - explicat in DEX

solo (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SÓLO, (I) s. n. invar., (II) s. m. invar. I. S. n. invar. 1. Compoziție muzicală (sau parte a ei) concepută pentru un singur instrument sau pentru o singură voce. ♦ (Adjectival) Care se execută fără acompaniament. 2. Dans (sau parte dintr-un dans) executat de o singură persoană. II. S. m. invar. Solist. – Din it. solo.

solo (Dicționar de neologisme, 1986)
SÓLO s.n. 1. Bucată muzicală scrisă pentru o singură voce sau pentru un singur instrument. ♦ (adj.) Fără acompaniament. 2. Dans executat de o singură persoană. // Element prim de compunere savantă cu semnificația „unic”, „singur”. [Pl. invar., var. soli-. / < it., fr. solo].

solo (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SÓLO s. n. inv. 1. partitură destinată unui singur interpret. (adj.) fără acompaniament. 2. episod dintr-o lucrare muzicală mai amplă executat de un singur cântăreț sau de un singur instrumentist. 3. (fragment dintr-un) dans interpretat de un singur dansator. (< it., fr. solo)

solo (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
solo adj. invar., adv. singur; de unul singur.

solo (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!sólo¹ adj. invar.

solo (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!sólo² s. n., art. sóloul; pl. sólouri

solo (Dicționaru limbii românești, 1939)
*sólo n. fără pl. sau pl. solurĭ (it. solo, singur). Muz. Bucată muzicală cîntată de o singură gură saŭ dintr’un singur instrument cu saŭ fără acompaniamentu altor persoane.

solo (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
solo n. bucată de muzică pentru o singură voce sau pentru un singur instrument.

solo (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SOLO, (I) solouri, s. n., (II) s. m. I. S. n. 1. Compoziție muzicală (sau parte a ei) concepută pentru un singur instrument sau pentru o singură voce. ♦ (Adjectival) Care se execută fără acompaniament. 2. Dans (sau parte dintr-un dans) executat de o singură persoană. II. S. m. Solist. — Din it. solo.