solicitant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SOLICITÁNT, -Ă, solicitanți, -te s. m. și
f. Persoană care solicită (
1); solicitator. –
Solicita +
suf. -ant Cf. germ. Sollizitant.solicitant (Dicționar de neologisme, 1986)SOLICITÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care solicită (ceva); solicitator. [< fr.
sollicitant, germ.
Sollizitant].
solicitant (Marele dicționar de neologisme, 2000)SOLICITÁNT, -Ă s. m. f. cel care solicită (1); solicitator. (< germ.
Sollizitant)
solicitant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)solicitánt s. m.,
pl. solicitánți