soli - explicat in DEX

soli (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SOLÍ, solésc, vb. IV. Intranz. (Înv., rar) A comunica cuiva ceva printr-un sol². – Din sol².

soli (Dicționar de neologisme, 1986)
SOLI- v. solo-.

soli (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SOLI- elem. „unic, singular”. (< fr. soli-, cf. lat. solus)

soli (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
solí (a ~) (înv., rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. solésc, imperf. 3 sg. soleá; conj. prez. 3 să soleáscă

solì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
solì v. a trimite știre printr’un sol: Mateiaș solește Marelui Ștefan BOL.

soli (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SOLÍ, soiesc, vb. IV. Intranz. (înv., rar) A comunica cuiva ceva printr-un sol². — Din sol².