soldățel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SOLDĂȚÉL, soldăței, s. m. Diminutiv al lui
soldat. –
Soldat +
suf. -el.soldățel (Dicționar de argou al limbii române, 2007)soldățel, soldăței s. m. cubuleț de pâine cu unt, gem sau mezeluri dat la masă copiilor mici.
soldățel (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)soldățél s. m.,
pl. soldățéi, art. soldățéiisoldățel (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SOLDĂȚEL, soldăței, s. m. Diminutiv al lui
soldat. —
Soldat +
suf. -
el.