solanacee (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SOLANACÉE, solanacee, s. f. (La
pl.) Familie de plante dicotiledonate erbacee bianuale sau perene, caracterizate prin frunze simple, flori solitare sau grupate în inflorescențe și prin fructe bace sau capsule; (și la
sg.) plantă care face parte din această familie; solanee. ◊ (Adjectival)
Plantă solanacee. – Din
fr. solanacées.solanacee (Dicționar de neologisme, 1986)SOLANACÉE s.f.pl. Familie de plante dicotiledonate, din care fac parte cartoful, pătlăgelele roșii și vinete, mătrăguna, tutunul etc.; solanee; (
la sg.) plantă din această familie. [Pron.
-ce-e, sg. invar. / < fr.
solanacées].
solanacee (Marele dicționar de neologisme, 2000)SOLANACÉE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate erbacee: cartoful, pătlăgelele roșii, vinetele, mătrăguna, tutunul; solanee. (< fr.
solanacées)
solanacee (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)solanacée s. f.,
art. solanacéea, g.-d. art. solanacéei; pl. solanacéesolanacee (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SOLANACÉE, solanacee, s. f. (La
pl.) Familie de plante dicotiledonate erbacee bianuale sau perene, caracterizate prin frunze simple, flori solitare sau grupate în inflorescențe și prin fructe bace sau capsule; (și la
sg.) plantă care face parte din această familie; solanee. ◊ (Adjectival)
Plantă solanacee. — Din
fr. solanacée.