sofragerie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SOFRAGERÍE s. f. v. sufragerie.sofragerie (Dicționaru limbii românești, 1939)sofrageríe f. (d.
sofragiŭ. D. rom. vine ngr.
sofradzaria). Camera în care e masa de mîncare (numita și
sală de mîncare, după fr.
sale à manger, ĭar pe la internate, cazarme, închisorĭ
refectoriŭ). — Și
su-.sofragerie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)sofragerie f. sală de mâncare.
sofragerie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SOFRAGERÍE s. f. v. sufragerie.