sociometrie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SOCIOMETRÍE s. f. Metodă folosită pentru studierea cantitativă a relațiilor umane (în cadrul unor grupuri sociale mici). [
Pr.:
-ci-o-] – Din
fr. sociométrie.sociometrie (Dicționar de neologisme, 1986)SOCIOMETRÍE s.f. Ansamblu de tehnici sociologice utilizate în analiza psihosociologică a grupurilor mici, care permit, pe bază de anchete, cunoașterea structurii latente a grupului și, în anumite limite, o terapie socială a microgrupurilor anormal constituite. [Pron.
-ci-o-, gen.
-iei. / < fr.
sociométrie].
sociometrie (Marele dicționar de neologisme, 2000)SOCIOMETRÍE s. f. ansamblu de procedee utilizate pentru măsurarea unor elemente de psihologie socială a grupurilor mici, care permit cunoașterea structurii latente a grupului. (< fr.
sociométrie)
sociometrie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sociometríe (-ci-o-me-tri-) s. f.,
art. sociometría, g.-d. sociometríi, art. sociometríeisociometrie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SOCIOMETRÍE s. f. Metodă folosită pentru studierea cantitativă a relațiilor umane (în cadrul unor grupuri sociale mici). [
Pr.: -
ci-o-] — Din
fr. sociométrie.