smreduitor - explicat in DEX

smreduitor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SMREDUITÓR, -OÁRE, smreduitori, -oare, adj. (Înv.) Care molipsește, care contaminează. [Pr.: -du-i-] – Smredui + suf. -tor.

smreduitor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
smreduitór (înv.) (-du-i-) adj. m., pl. smreduitóri; f. sg. și pl. smreduitoáre

smreduitor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SMREDUITÓR, -OÁRE, smreduitori, -oare, adj. (înv.) Care molipsește, care contaminează. [Pr.: -du-i-] — Smredui + suf. -tor.