smectic - explicat in DEX

smectic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SMÉCTIC, -Ă, smectici, -ce, adj. (Despre substanțe) Care are proprietatea de a scoate grăsimile. – Din fr. smectique.

smectic (Dicționar de neologisme, 1986)
SMÉCTIC, -Ă adj. (Despre substanțe) Care are proprietatea de a scoate grăsimile. [< fr. smectique, cf. gr. smegma – săpun].

smectic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SMÉCTIC, -Ă adj. (despre substanțe) care are proprietatea de a scoate grăsimile. (< fr. smectique)

smectic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sméctic adj. m., pl. sméctici; f. sméctică, pl. sméctice

smectic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*sméctic, -ă adj. (vgr. smektikós). Detersiv, propriŭ la șters (la scos grăsimea din stofe): argilă smectică.

smectic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SMÉCTIC, -Ă, smectici, -ce, adj. (Despre substanțe) Care are proprietatea de a scoate grăsimile. — Din fr. smectique.