siroco - explicat in DEX

siroco (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SIRÓCO s. n. Vânt cald și uscat care bate pe coastele Mării Mediterane. [Scris și: sirocco] – Din fr. sirocco.

siroco (Dicționar de neologisme, 1986)
SIRÓCO s.n. Vânt uscat și fierbinte care bate în țările mediteraneene. [Scris și sirocco. / cf. fr. sirocco, it. scirocco < cuv. arab].

siroco (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SIRÓCO s. n. vânt uscat și fierbinte care bate în țările mediteraneene. (< fr. sirocco)

siroco (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
SIRÓCO (SIRÓCCO) (‹ fr.) s. n. Vânt cald și foarte uscat care bate asupra M. Mediterane, sudul Europei și în Orientul Apropiat, unde aduce cantități mari de praf dinspre deșerturile Africii de Nord și ale Arabiei. Uscând vegetația, provoacă pagube importante.

siroco (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
siróco s. n., art. sirócoul

siroco (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
siroco n. vânt de S.- E., pe Mediterana, ce aduce o căldură năbușitoare: pentru noi Siroco tace pe a lui Lido verde mal AL.

siroco (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SIRÓCO s. n. Vânt cald și uscat care bate pe coastele Mării Mediterane dinspre deșertările Africii de Nord. [Scris și: sirocco] — Din fr. sirocco.