singeneză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SINGENÉZĂ s. f. Stadiu în evoluția rocilor sedimentare corespunzând timpului de formare a sedimentelor. – Din
fr. syngénèse.singeneză (Dicționar de neologisme, 1986)SINGENÉZĂ s.f. (
Geol.) Stadiu în evoluția rocilor sedimentare corespunzând timpului de formare a sedimentelor. [< fr.
syngenèse, cf. gr.
syn – cu,
genesis – naștere].
singeneză (Marele dicționar de neologisme, 2000)SINGENÉZĂ s. f. 1. (biol.) reproducere sexuată. 2. stadiu în evoluția rocilor sedimentare corespunzând timpului de formare a sedimentelor. (< fr.
syngenèse)
singeneză (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)singenéză s. f.,
g.-d. art. singenézeisingeneză (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SINGENÉZĂ s. f. Stadiu în evoluția rocilor sedimentare corespunzând timpului de formare a sedimentelor. — Din
fr. syngénèse.