singenetic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SINGENÉTIC, -Ă, singenetici, -ce, adj. (Despre mineralele din rocile sedimentare) Care s-a format concomitent cu sedimentele. – Din
fr. syngénésique (după
genetic).singenetic (Dicționar de neologisme, 1986)SINGENÉTIC, -Ă adj. (
Despre minerale) Format în același timp cu roca în care se găsește. [Cf. germ.
syngenetisch].
singenetic (Marele dicționar de neologisme, 2000)SINGENÉTIC, -Ă I.
adj. 1. referitor la singeneză. 2. (despre animale) care provine din aceeași linie pură; gemeni univitelini. 3. (despre minerale) format în același timp cu roca în care se găsește. II. s. f. studiu al istoricului dezvoltării asociațiilor vegetale. (< fr.
syngénétique)
singenetic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)singenétic adj. m.,
pl. singenétici; f. singenétică, pl. singenéticesingenetic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SINGENÉTIC, -Ă, singenetici, -ce, adj. (Despre mineralele din rocile sedimentare) Care s-a format concomitent cu sedimentele. — Din
fr. syngénésique (după
genetic).