sinectică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SINÉCTICĂ s. f. Metodă de antrenare a unor indivizi sau grupuri de indivizi în vederea rezolvării creatoare a uneia sau mai multor probleme prin stimularea intuiției, a fanteziei etc. – Din
fr. synectique.sinectică (Marele dicționar de neologisme, 2000)SINÉCTICĂ s. f. metodă de stimulare a diferitelor etape ale creației intelectuale. (< fr.
synectique)
sinectică (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SINÉCTICĂ s. f. Metodă de antrenare a unor indivizi sau grupuri de indivizi în vederea rezolvării creatoare a uneia sau a mai multe probleme prin stimularea intuiției, a fanteziei etc. — Din
fr. synectique.