sindrofie - explicat in DEX

sindrofie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SINDROFÍE, sindrofii, s. f. 1. (Fam.) Reuniune de invitați, petrecere (în familie). ♦ Totalitatea participanților la o petrecere familială. 2. (Reg.) Prietenie, tovărășie. – Din ngr. sindrofía.

sindrofie (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
sindrofíe (-íi), s. f. – Reuniune socială, sărbătoare de familie. Ngr. συντροφία (Tiktin; Gáldi 253).

sindrofie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sindrofíe (fam.) s. f., art. sindrofía, g.-d. art. sindrofíei; pl. sindrofíi, art. sindrofíile

sindrofie (Dicționaru limbii românești, 1939)
*sindrofíe f. (ngr. syndrofia [scris syntr-], d. syn, împreună, și tréfo, nutresc. V. a- și iper-trofie). Fam. Serată în familie. V. clasă.

sindrofie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
sindrofie f. (ironic) societate: în sindrofiile modeste de mahala CAR. [Gr. mod.].

sindrofie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SINDROFÍE, sindrofii, s. f. 1. (Fam.) Reuniune de invitați, petrecere (în familie). ♦ Totalitatea participanților la o petrecere familială. 2. (Reg.) Prietenie, tovărășie. — Din ngr. sindrofía.