simpodiu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SIMPÓDIU, simpodii, s. n. Tip de ramificație a tulpinii în care mugurele terminal dispare și creșterea în lungime a axului se produce prin mugurele axilar imediat inferior. – Din
fr. sympode.simpodiu (Dicționar de neologisme, 1986)SIMPÓDIU s.n. Mod de ramificație a tulpinii prin creșterea mugurilor auxiliari. [Pron.
-diu. / < lat.
simpodium, fr.
sympode, cf. gr.
sympous – cu picioarele unite].
simpodiu (Marele dicționar de neologisme, 2000)SIMPÓDIU s. n. mod de ramificație a tulpinii prin creșterea mugurilor axiali. (< fr.
sympode, lat.
sympodium)
simpodiu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)simpódiu [
diu pron. diu]
s. n.,
art. simpódiul; pl. simpódii, art. simpódiile (-di-i-)simpodiu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SIMPÓDIU, simpodii, s. n. Tip de ramificație a tulpinii în care mugurele terminal dispare și creșterea în lungime a axului se produce prin mugurele axilar imediat inferior. — Din
fr. sympode.