simediană (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SIMEDIÁNĂ, simediene, s. f. Dreaptă care trece printr-un vârf al unui triunghi și este simetrica medianei în raport cu bisectoarea interioară dusă prin același vârf al triunghiului. [
Pr.:
-di-a-] – Din
fr. symédiane.simediană (Dicționar de neologisme, 1986)SIMEDIÁNĂ s.f. Dreaptă care trece printr-un vârf al unui triunghi și este simetrica medianei față de bisectoarea interioară dusă din același vârf. [Pron.
-di-a-. / < fr.
symédiane].
simediană (Marele dicționar de neologisme, 2000)SIMEDIÁNĂ s. f. dreaptă care trece printr-un vârf al unui triunghi și este simetrica medianei față de bisectoarea interioară dusă din același vârf. (< fr.
symédiane)
simediană (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))SIMEDIÁNĂ, simediane, s. f. Dreaptă care trece printr-un vârf al unui triunghi și este simetrica medianei în raport cu bisectoarea interioară dusă prin același vârf al triunghiului. –
Fr. symédiane.simediană (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)simediánă (-di-a-) s. f.,
g.-d. art. simediénei (-di-e-); pl. simediénesimediană (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SIMEDIÁNĂ, simediene, s. f. Dreaptă care trece printr-un vârf al unui trungbi și este simetrica medianei în raport cu bisectoarea interioară dusă prin același vârf al triunghiului. [
Pr.: -
di-a-] — Din
fr. symédiane.