simbolic - explicat in DEX

simbolic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SIMBÓLIC, -Ă, (1) simbolici, -ce, adj., (2, 3, 4) s. f. 1. Adj. Care constituie un simbol (1); care are caracter de simbol, exprimat printr-un simbol, care servește de simbol; care nu are eficacitate sau valoare în sine, ci prin ceea ce simbolizează. 2. S. f. Ansamblu de simboluri; exprimare (a unor idei sau a unor sentimente) prin simboluri; semnificație simbolică (1); simbolistică. 3. S. f. Teorie generală asupra simbolurilor (în care noțiunile logice și raporturile dintre ele sunt înlocuite prin semne convenționale). 4. S. f. Ramură a teologiei consacrată studiului comparativ al simbolurilor de credință ale diferitelor confesiuni. – Din fr. symbolique, lat. symbolicus, germ. symbolisch, Symbolik.

simbolic (Dicționar de neologisme, 1986)
SIMBÓLIC, -Ă adj. Folosit ca simbol; exprimat printr-un simbol. [Cf. lat. simbolicus, fr. symbolique].

simbolic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SIMBÓLIC, -Ă I. adj. care constituie un simbol; exprimat printr-un simbol; simbolistic (I). II. s. f. 1. exprimare a unor idei, sentimente etc. cu ajutorul simbolurilor. ◊ ansamblu de simboluri proprii unei religii, unei culturi etc. 2. știință care studiază și explică simbolurile. ◊ teorie a simbolurilor, în care rațiunile logice și raporturile dintre ele sunt înlocuite prin semne convenționale; simbolistică, simbologie. 3. ramură a teologiei care studiză comparativ simbolurile de credință ale diferitelor confesiuni. (< fr. symbolique, lat. symbolicus, gr. symbolikos, /II/ germ. Symbolik)

simbolic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
simbólic adj. m., pl. simbólici; f. simbólică, pl. simbólice

simbolic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*simbólic, -ă adj. (vgr. symbolikós.V. para-bolic). Care are caracteru unuĭ simbol: sabia simbolică a legiĭ. S. f., pl. Totalitatea simbolelor uneĭ religiuni saŭ unuĭ popor: simbolica egiptenească. Știința care explică simbolele. Carte care tratează despre simbole. Advi Ia mod simbolic: a reprezenta simbolic.

simbolic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
simbolic a. ce servă de simbol: scrisoare simbolică.

simbolic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SIMBÓLIC, -Ă, (1) simbolici, -ce, adj., (2, 3, 4) s. f. 1. Adj. Care constituie un simbol (1); care are caracter de simbol, exprimat printr-un simbol, care servește de simbol; care nu are eficacitate sau valoare în sine, ci prin ceea ce simbolizează. 2. S. f. Ansamblu de simboluri; exprimare (a unor idei sau a unor sentimente) prin simboluri; semnificație simbolică (1); simbolistică. 3. S. f. Teorie generală asupra simbolurilor (în care noțiunile logice și raporturile dintre ele sunt înlocuite prin semne convenționale). 4. S. f. Ramură a teologiei consacrată studiului comparativ al simbolurilor de credință ale diferitelor confesiuni. — Din fr. symbolique, lat. symbolicus, germ. symbolisch, Symbolik.